Inflația în România, peste 25% la alimente: cum sunt îngropați românii în costurile fabuloase ale vieții

de: Alexandru Puiu
24 11. 2022

În timp ce la televizor se atrage atenția asupra asupra unei inflații de 15 – 16% pe acest an, oferită de Institutul Național de Statistică, de fapt, aceasta variază în piață de la o categorie de produse la alta, iar în cazul alimentelor este mult mai mare, la fel și la carburant sau energie.

Conform celor mai recente statistici pe subiect, România este pe primul loc în Europa când vine vorba de deficitul de cont curent. În traducere, asta înseamnă că importul masiv de produse agroalimentare, pe lângă scumpirea energiei și importul de produse chimice și petrochimice au inflamat dezechilibrul balanței comerciale. În teorie, țara noastră are avantajul exporturilor de cereale și materii prime din agricultură, dar când te uiți la valoarea importurilor, este clar că, cel puțin din acest punct de vedere, ne facem rău singuri economic. Așa se justifică estimarea de 25% pentru inflația aferentă produselor alimentare, vehiculată de economistul șef Ionuț Dumitru din cadrul Raiffeisen Bank.

Cât de mult s-a scumpit viața în România, de fapt

„Fiecare familie din România a ajuns să cheltuie 125 de lei la venituri de 100 de lei. Deci practic, acei 25 de lei care vin din fonduri europene pentru a ajuta economia românească, ajung să fie exportaţi. Deficitul comercial al României arată o deteriorare puternică a balanţei comerciale, deteriorare care vine în mare parte din exportul de materii prime cu o valoare adăugată mică şi importul masiv de produse agroalimentare uşor procesate din UE”, insistă Ionuţ Dumitru.

Una peste alta, dacă luăm în calcul aceste valori, este clar nicio majorare salarială și, cu siguranță, nicio majorare a pensiilor nu are vreo șansă să acopere creșterea fabuloasă a costurilor de trai de pe meleaguri mioritice.

„Atât deficitul comerţului exterior cât şi deficitul contului curent au rămas pe o traiectorie de creştere în trimestrul al treilea al acestui an , după ce înregistraseră niveluri foarte ridicate în T1 şi T2. În ianuarie-septembrie, deficitul de cont curent a fost de 9,3% din PIB-ul nominal estimat de noi pentru această perioadă. Ne aşteptăm ca deficitele externe să se menţină la niveluri ridicate în lunile următoare. Scenariul nostru curent, plasează deficitul de cont curent la 9,3% din PIB în acest an. Structura de finanţare a deficitului de cont curent ar trebui să se îmbunătăţească în acest an pe baza intrărilor de fonduri UE aferente PNRR”, a adăugat fostul președinte al Consiliului Fiscal.

„Practic ajungem ca fiecare familie care are un venit de 100 de lei lunar să cheltuie 125 de lei lunar, 25 de lei credit provenit din fondurile europene care ar trebui să ajute dezvoltarea economiei. Paradoxal sau nu, ajungem să exportăm…fonduri europene”, a concluzionat economistul Ionuţ Dumitru, conform Economica.net.